Inspecția juridică cercetează derapajele magistraților activiști. Vezi cine este judecătorul cercetat

Judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Pitești, este cercetat de către Inspecția Juridică. Aceasta a decis că existența SIIJ nu este justificată și invocă decizia CJUE, transmite Mediafax.

Inspectorii Judiciari s-au autosesizat şi îl cercetează disciplinar, în baza articolului 45 alin 1, din Legea 317/2004, pe judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti, care a decis, în mod definitiv, pe 7 iunie 2021, că existenţa SIIJ nu este justificată, invocând decizia CJUE din 18 mai 2021.

Judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti, a procedat la o interpretare halucinantă a hotărârii CJUE pe speţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) şi a stabilit că secţia nu prezintă garanţii de independenţă, deci nu mai poate instrumenta dosare. Hotărârea judecătorului Stancu este însoţită de numeroase „coincidenţe”, de la faptul că dosarul a fost înregistrat chiar în ziua pronunţării de la CJUE, până la faptul că magistratul este cunoscut ca un activist împotriva modificătorilor legislative care au dus la înfiinţarea SIIJ, semnând chiar petiţii în acest sens. Astfel, judecătorul se află într-o stare aparentă de incompatibilitate.

Solutia pe scurt: „În baza art. 2 şi art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 18.05.2021 constată că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei şi nu este însoţită de garanţii specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secţie să fie folosită ca instrument de control politic al activităţii respectivilor judecători şi procurori susceptibil să aducă atingere independenţei acestora şi, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competenţă poate fi exercitată în privinţa acestora din urmă cu respectarea deplină a cerinţelor care decurg din articolele 47 şi 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În baza art. 4886 din Cpp admite contestaţia formulată Asociaţia Proprietarilor Păgubiţi Oarja 2000 şi stabileşte termenul în care procurorul să rezolve cauza la data 18.01.2022. În baza art. 2 şi art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 18.05.2021 urmează ca procurorul să-şi decline competenţa de soluţionare a cauzei, iar la stabilirea competenţei vor fi excluse dispoziţiile art. 88 1 din Legea 304/2004. În baza art. 275 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 07.06.2021.”

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis la 18 mai că este de competența autorităților naționale din România să decidă dacă înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților (SIIJ) respectă cererile de independență, potrivit unui comunicat al Curții. Este puţin probabil ca hotărârea judecătorului Stancu să producă vreun efect real. De fapt, o dezlegare reală în privinţa efectelor hotărârii CJUE asupra SIIJ se aşteaptă de la CCR şi ÎCCJ.

ARTICOLE RECOMANDATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

ULTIMELE ȘTIRI